Meniu

Noutati

Hotararea Nr. 419 privind adoptarea Regulamentului – cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară ale barourilor

2009-03-16

 

UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA
CONSILIUL UNIUNII
 
 
 
 
 
 
HOTĂRÂREA NR. 419
privind adoptarea Regulamentului – cadru pentru
organizarea serviciilor de asistenţă judiciară ale barourilor
27 septembrie 2008
 
 
 
         În temeiul dispoziţiilor art. 24 din Constituţia României, art. 5 şi 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 171 şi 197 din Codul de Procedură Penală, art. 39, 68 şi 69 din Legea nr. 51/1995 modificată şi completată, art. 155-161 din Statutul profesiei de avocat şi în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 51/2008, Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, reunit în şedinţa din 27 septembrie 2008, adoptă prezenta hotărâre privind aprobarea Regulamentului – cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară ale barourilor,
         Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România adoptă prezenta
 
HOTĂRÂRE:
 
         Art.1. - Se adoptă Regulamentul - cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară ale barourilor (în continuare Regulamentul SAJ), cuprins în anexa prezentei hotărâri. Consiliile barourilor sunt autorizate să adopte Regulamente proprii pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară ale barourilor, cu respectarea Regulamentului SAJ.
         Art.2 - Regulamentul SAJ intră în vigoare începând cu data de 15 octombrie 2008 şi va fi publicat pe site-ul www.unbr.ro
 
P R E Ş E D I N T E ,
 
Av. dr. Gheorghe FLOREA
 
 
 
Anexă la Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 419 din 27 septembrie 2008
 
 
REGULAMENTUL – CADRU PENTRU ORGANIZAREA
SERVICIILOR DE ASISTENŢĂ JUDICIARĂ ALE BAROURILOR
 
 
Principiile asistenţei judiciare
 
  1. Asistenţa judiciară urmăreşte să asigure exercitarea deplină şi calificată a tuturor atributelor dreptului la apărare al beneficiarilor săi.
  2. Asistenţa judiciară şi/sau extrajudiciară este asigurată de avocaţii baroului care formulează opţiuni în acest sens şi/sau atunci când numărul acestora este insuficient prin avocaţii desemnaţi în acest sens de consiliul baroului. .
  3. Acordarea asistenţei judiciare în cazurile prevăzute de lege se face numai în baza desemnării prin eliberarea delegaţiei ca urmare a unei comunicări scrise din partea instanţei, a organului de urmărire penală, de cercetare penală sau a organului administraţiei publice locale, adresată Serviciului de Asistenţă Judiciară din cadrul baroului.
  4. Acordarea asistenţei extrajudiciare în cazurile prevăzute de lege se face numai în baza desemnării în acest sens de decan sau delegaţii acestuia.
  5. Nici o împrejurare excepţională nu poate fi invocată pentru acordarea de asistenţă judiciară fără desemnarea din partea Serviciului de Asistenţă Judiciară (solicitarea adresată în mod direct avocatului de către instanţe sau organe de urmărire şi de cercetare penală, expirarea mandatului de arestare, ameninţare cu aplicarea unei amenzi avocatului, etc.).
  6. Încălcarea de către avocaţi a dispoziţiilor de mai sus constituie abatere disciplinară gravă şi poate fi sancţionată cu excluderea din avocatură. Consiliul baroului va hotărî asupra efectuării cercetării disciplinare şi eventual va pune în mişcare acţiunea disciplinară, sesizând Comisia de disciplină competentă, solicitând excluderea din avocatură.
  7. Încălcarea regulilor stabilite prin prezenta hotărâre de către salariaţii Serviciului de Asistenţă Judiciară constituie abatere disciplinară gravă care poate determina desfacerea contractului de muncă.
 
Organizarea SAJ
 
  1. SAJ este coordonat de decanul baroului asistat de unul sau mai mulţi consilieri.
  2. În cadrul SAJ pot fi încadraţi funcţionari, subordonaţi ierarhic funcţionarului coordonator, la rândul său subordonat ierarhic decanului şi consilierilor coordonatori. Numărul şi structura organizatorică a personalului se stabileşte de către decan, din oficiu sau în temeiul sesizării formulate de consilieri.
  3. Decanul are următoarele atribuţii:
a)        reprezintă Serviciul de Asistenţă Juridică în relaţia cu autorităţile, salariaţii SAJ şi orice alte persoane;
b)        desemnează consilierii care îl asistă în coordonarea activităţii serviciului şi îi înlocuieşte prin decizie motivată;
c)        aprobă cererile de Asistenţa judiciară şi extrajudiciară în condiţiile legii;
d)        emite dispoziţii obligatorii în ceea ce priveşte organizarea SAJ;
e)        soluţionează plângerile formulate împotriva rezoluţiilor consilierilor care îl asistă;
f)         sesizează UNBR în vederea amendării şi completării protocolului privind stabilirea onorariilor pentru avocaţii care acordă asistenţă juridică din oficiu sau asistenţă juridică gratuită la cerere.
  1. Decanul îşi poate delega oricare dintre atribuţii cu excepţia celor prevăzute la lit. a), b), şi e) oricăruia dintre consilierii coordonatori.
  2. În caz de interimat sau imposibilitate temporară de a-şi exercita funcţia, prodecanul este înlocuitorul de drept al decanului.
  3. Consilierii care asistă decanul au următoarele atribuţii:
reprezintă SAJ în relaţia cu autorităţile judiciare atunci când sunt delegaţi de decan sau în situaţii de urgenţă, atunci când decanul este în imposibilitate de a îşi exercita aceasta atribuţie;
a)       coordonează activitatea de Asistenţă judiciară;
b)       organizează serviciul de Asistenţă judiciară;
c)       conduc activitatea comisiei avocaţilor referenţi în cadrul serviciului, prezidând şedinţele acestora;
d)       urmăresc implementarea regulamentului de organizare al serviciului şi emit dispoziţii obligatorii în aplicarea acestuia;
e)       întocmesc propuneri către decan în vederea exercitării atribuţiei prevăzute de dispoziţiile art. 6 lit. d) privind normele metodologice de aplicare a regulamentului de organizare şi funcţionare a SAJ, conţinutul delegaţiei, al opţiunii şi al referatelor întocmite de avocaţii din oficiu sau de funcţionarii SAJ precum şi în orice privinţă vor aprecia necesar;
f)        întocmesc şi publică recomandări cu privire la conduita procesuală;
g)       dispun aprobarea sau refacerea propunerii de repartizare a cauzelor întocmite de funcţionarul şef al SAJ;
h)       solicită funcţionarilor SAJ, avocaţilor referenţi precum şi avocaţilor care au formulat opţiuni pentru asigurarea asistenţei din oficiu întocmirea unor referate explicative;
i)         urmăresc activitatea avocaţilor care asigură asistenţa juridică din oficiu şi aplică sancţiuni specifice pentru abaterile de la prevederile prezentului regulament;
j)         controlează activitatea departamentului cât şi a avocaţilor referenţi;
k)       numesc şi revocă membrii comisiei avocaţilor referenţi;
l)         sesizează în scris Consiliului Baroului abaterile săvârşite de avocaţi [potrivit art. 70 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, modificată şi completată]
14. Consilierii coordonatori sunt asistaţi de un număr de cinci până la nouă avocaţi referenţi, cărora îşi pot delega în scris oricare dintre atribuţii cu excepţia celor prevăzute de dispoziţiile art. 9 lit. a), b), c), d), k) şi l);
15. Avocaţii referenţi au următoarele atribuţii:
a)       colectează sesizări şi proiecte de lege ferenda întocmite de avocaţi;
b)        promovează toate sectoarele de activitate ale SAJ;
c)        monitorizează şi cercetează sesizările primite formal sau informal;
d)        solicită şi primesc referate din partea funcţionarilor SAJ sau precizări şi completări ale plângerilor formulate de avocaţi sau de beneficiarii asistenţei judiciare şi/sau extrajudiciare;
e)        întocmesc referate şi propuneri cu privire la problemele sesizate;
f)        verifică lista opţiunilor completată de funcţionarul şef şi soluţionează contestaţiile vizând omisiunile acesteia;
g)        sesizează consilierii cu privire la chestiunile date de regulament în competenţa acestora;
h)        organizează şi urmăresc desfăşurarea conferinţelor de pregătire profesională continuă şi a sesiunilor de consultări.
16.   Funcţionarii SAJ au următoarele atribuţii:
a)        primesc, înregistrează şi arhivează cererile de asigurare a asistenţei judiciare şi cererile de asigurare a asistenţei din oficiu formulate de organele competente şi sesizările acestora cu privire la asistenţa asigurată în cauză;
b)        primesc, înregistrează, arhivează şi trimit spre competentă soluţionare opţiunile, cererile, sesizările şi propunerile beneficiarilor şi ale avocaţilor;
c)        asistă şi asigură beneficiarilor îndrumări în redactarea cererilor de asistenţă gratuită;
d)        eliberează avocaţilor desemnaţi ori colaboratorilor acestora delegaţii sau, în situaţii de urgenţă, le comunică în timp util organelor solicitante prin orice mijloace de comunicare la distanţă (fax, e-mail, curierat rapid) apte să asigure primirea lor în termenul solicitat, sub luare de dovadă;
e)        notifică avocaţii care au formulat opţiuni cu privire la desemnarea lor în cauze, cu privire la programarea pentru plata onorariilor cuvenite, cu privire la obligaţia de a depune referate explicative sau cu privire la soluţiile date sesizărilor şi propunerile acestora prin mijloace de comunicare care să confirme primirea notificării sau sub obligaţia încheierii unui proces verbal în acest sens, însuşit în cel mai scurt timp de avocatul în cauză;
f)         asigură afişarea regulamentului, normelor şi instrucţiunilor obligatorii şi a recomandărilor formulate de conducerea SAJ în condiţii de maximă vizibilitate în incinta spaţiilor SAJ şi postarea acestora în mediu informatic;
g)        păstrează în suport fizic şi informatic evidenţele obligatorii pentru repartiţii şi pentru fiecare cauză în parte în temeiul prezentului regulament şi a normelor şi instrucţiunilor dispuse în aplicarea acestuia;
h)        colectează şi sintetizează datele de introdus în dosarul de evidenţă al fiecărui avocat desemnat să asigure asistenţa juridică din oficiu sau gratuită;
i)         întocmesc şi comunică în termenul dispus informările şi referatele explicative ce le-au fost solicitate de decan, consilieri, avocaţii referenţi şi de funcţionarul şef;
j)         popularizează şi asigură afişarea programului conferinţelor de pregătire profesională şi a sesiunilor de consultări;
k)        întocmesc jurnalul zilnic de activitate şi propunerile semestriale de ameliorare a funcţionarii SAJ;
l)          notifică de îndată decanul, consilierii coordonatori sau funcţionarul şef cu privire la incidentele procedurale grave semnalate de avocaţii desemnaţi în cursul asigurării asistenţei juridice;
m)     asigură conservarea şi buna întrebuinţare a mijloacelor fixe şi consumabilelor puse la dispoziţia lor;
n)        îndeplinesc orice alte atribuţii date în sarcina lor prin prezentul regulament sau normele şi instrucţiunile dispuse în aplicarea acestuia.
17.   Funcţionarul şef al SAJ are următoarele atribuţii:
a)        coordonează activitatea funcţionarilor SAJ astfel încât să asigure permanenţa funcţionării acestuia;
b)        urmăreşte modul în care aceştia îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu, răspunzând solidar cu aceştia pentru actele ulterioare sesizării lor scrise;
c)        asigura de îndată suportul avocatului desemnat din oficiu în privinţa incidentelor procesuale grave sesizate de aceştia;
d)        notifică de îndată decanul şi/sau consilierii coordonatori cu privire la incidentele procedurale grave semnalate de avocaţii desemnaţi în cursul asigurării asistenţei juridice;
e)        soluţionează contestaţiile privind lista de opţiuni afişată;
f)         întocmeşte propunerea de repartizare a cauzelor după consultarea consilierilor coordonatori ori a avocaţilor referenţi;
g)        centralizează şi comunică consilierilor coordonatori cererile, propunerile şi sesizările avocaţilor, beneficiarilor asistenţei şi organelor solicitante;
h)        verifică zilnic modul de afişare a regulamentului, normelor, instrucţiunilor şi recomandărilor emise în aplicarea acestuia, precum şi a repartizării cauzelor ori a programării conferinţelor de pregătire profesională şi a sesiunilor de consultări;
i)          solicită şi primesc referate din partea funcţionarilor SAJ, sau precizări şi completări ale plângerilor formulate de avocaţi sau de beneficiarii asistenţei juridice;
j)          întocmeşte periodic referate privind necesarul de achiziţii, bugetul necesar bunei funcţionari a SAJ şi propuneri privind eficientizarea funcţionării serviciului;
k)        întocmeşte corespondenţa SAJ cu organele solicitante, cu beneficiarii asistenţei, cu avocaţii desemnaţi şi cu autorii sesizărilor potrivit indicaţiilor consilierilor coordonatori ori ale avocaţilor referenţi delegaţi de aceştia;
l)          întocmeşte şi comunică, în termenul dispus, informările şi referatele explicative ce le-au fost solicitate de decan, consilieri, avocaţii referenţi;
m)     îndeplineşte orice alte atribuţii date în sarcina lor prin prezentul regulament sau normele şi instrucţiunile dispuse în aplicarea acestuia.
18.   Funcţionarii SAJ, avocaţii referenţi, consilierii coordonatori şi decanul sunt retribuiţi pentru activităţile prestate. Atribuţiile funcţionarilor SAJ , inclusiv ale funcţionarului şef, pot fi delegate şi unuia sau mai multor avocaţi desemnaţi de decan.
 
 
 
 
 
 
 
Sectoarele activităţii de Asistenţă judiciară
 
Asistenţa obligatorie/ Asistenţa din oficiu
 
Urmărirea penală
 
  1. La cererea prealabilă şi motivată a organelor de urmărire penală, SAJ va desemna unul sau mai mulţi avocaţi în vederea asigurării asistenţei juridice din oficiu, în funcţie de existenţa unor interese contrare ale părţilor.
  2. Asistenţa judiciară se acordă în cazurile în care făptuitorul, învinuitul, inculpatul, partea vătămată sau partea civilă, într-un dosar penal, nu dispun de mijloace pentru plata onorariului cuvenit unui avocat, urmăresc sau trebuie să fie asistate de un avocat şi interesele actului de justiţie impun acest lucru, iar organul judiciar, în condiţiile legii, stabileşte aceste împrejurări prin comunicarea motivată, adresată în scris, prin care solicită baroului desemnarea unui avocat pentru acordarea asistenţei judiciare.
  3. SAJ va desemna avocaţi din oficiu, contactând telefonic avocaţii care au formulat opţiuni în ordinea determinată de repartiţia lunara, întocmind un proces verbal în acest sens.
  4. Avocaţii care au formulat opţiuni pentru acest sector al asistenţei judiciare din oficiu nu vor putea refuza nemotivat cauza.
  5. Avocatul care îşi manifestă disponibilitatea de a asigura Asistenţa judiciară din oficiu se va prezenta în faţa organelor de urmărire penală în timp util pentru a asigura asistenţa juridică obligatorie a învinuitului sau inculpatului, numai atunci când acesta nu este asistat de apărător ales sau în situaţia prevăzută de dispoziţiile art. 171 alin. (41) din Codului de Procedură Penală.
  6. Avocatul din oficiu desemnat în cauză se va asigura că învinuitului i se prezintă învinuirea care i se aduce şi motivele pe care se întemeiază aceasta şi că anterior audierii sale i-au fost aduse la cunoştinţă drepturile sale procesuale, consemnând aceste împrejurări într-un referat contrasemnat de învinuit, pe care îl va depune în dosarul de urmărire penală şi în copie la dosarul întocmit de SAJ.
  7. În ipoteza în care învinuitul sau inculpatul este asistat de apărător ales, referatul va cuprinde în mod obligatoriu menţiuni cu privire la existenţa şi motivarea ordonanţei sau rezoluţiei motivate prin care s-a dispus desemnarea unui apărător din oficiu şi timpul afectat de apărătorul din oficiu studierii cauzei. În lipsa ordonanţei sau rezoluţiei motivate prin care s-a dispus desemnarea unui apărător din oficiu şi/sau a dovezii că apărătorul ales a fost încunoştinţat cu privire la efectuarea actului, avocatului desemnat îi este interzis să asigure asistenţa juridică din oficiu.
  8. Avocatul este dator să depună toate diligentele ca persoanei pe care o asistă să nu îi fie încălcate drepturile de care beneficiază în faza de urmărire penală şi care sunt garantate atât de Constituţia României, de Codul de Procedură Penală şi în special de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
  9. Avocatul care asigură asistenţa judiciară din oficiu va formula plângere împotriva actelor efectuate de organele de urmărire penală atunci când consideră că sunt nelegale sau netemeinice, ori că aduc atingere drepturilor procesuale ale învinuitului sau inculpatului pe care îl asistă.
  10. Avocatul din oficiu va formula cereri, excepţii şi va propune probe pentru a asigura o apărare calificată, în acord cu clientul pe care îl asistă, consemnând în referat solicitările beneficiarului în privinţa cererilor, excepţiilor şi probatoriului.
  11. În ipoteza în care în cauză mandatul avocatului din oficiu desemnat încetează prin asigurarea asistenţei juridice prin avocat ales, acesta va menţiona în referat activităţile prestate, îl va depune în dosarul de urmărire penală şi în copie la dosarul întocmit de SAJ, urmând ca organul competent să se pronunţe asupra cuantumului onorariului cuvenit avocatului din oficiu pentru asistenţa deja asigurată.
  12. În ipoteza în care cauza în care a fost desemnat avocat din oficiu este conexată altei cauze în care învinuitul este asistat de avocat ales, mandatul apărătorului din oficiu încetează de drept, urmând ca organul competent să se pronunţe asupra cuantumului onorariului cuvenit avocatului din oficiu pentru asistenţa deja asigurată în temeiul referatului depus de acesta.
  13. În situaţia în care faţă de învinuit sau inculpat, se formulează propunere de arestare preventivă, avocatul din oficiu care a asigurat asistenţa judiciară asigură asistenţa şi în faţa instanţelor competente cu soluţionarea în fond şi în recurs a propunerii de arestare, atunci când a obţinut şi atestat în referat acordul special al beneficiarului.
  14. Atunci când avocatul desemnat în faza de urmărire penală nu se poate prezenta la judecată privind propunerea de arestare preventivă provizorie ori atunci când nu a obţinut acordul expres al beneficiarului, va anunţa în cel mai scurt timp Serviciul de Asistenţa Judiciară din cadrul baroului iar acesta din urmă va desemna un avocat care îi va asigura asistenţa juridică obligatorie în faţa instanţelor competente.
  15. În cazul în care s-a dispus arestarea preventivă a învinuitului sau inculpatului, în temeiul art. 172 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, avocatul desemnat din oficiu va formula cerere spre a fi încunoştinţat despre orice acte de urmărire penală vor fi efectuate în cauză şi despre eventualele prelungiri ale arestării preventive, depunând o copie a acesteia şi în dosarul format de SAJ, în temeiul căreia îi vor fi eliberate delegaţiile aferente propunerilor de prelungire.
  16. Serviciul de Asistenţă Judiciară va desemna de asemenea un alt avocat din oficiu numai atunci când avocatul din oficiu din faza de urmărire penală a notificat SAJ cu privire la imposibilitatea de a se prezenta la eventualele propuneri de prelungire a arestării preventive formulate în privinţa inculpatului pe care îl asistă sau atunci când acesta nu îşi menţine acordul special manifestat, revocându-l în scris şi comunicând aceasta împrejurare SAJ.
  17. Avocatul din oficiu desemnat învinuitului sau inculpatului care a rămas arestat, va participa la prezentarea materialului de urmărire penală şi va obţine viza organului de urmărire penală pe referatul final, moment în care va înceta activitatea de asistenţă exercitată în cursul fazei de urmărire penală.
  18. În ipoteza în care cauza în care a fost desemnat apărător din oficiu este conexată altei cauze în care învinuitul este asistat de alt avocat din oficiu, învinuitul va fi asistat de primul avocat desemnat în cauză, mai puţin în situaţia în care acesta notifică SAJ renunţarea sa la mandat.
  19. În mod excepţional, în situaţia în care învinuitul sau inculpatul a fost sau este arestat, asistenţa din oficiu la verificarea legalităţii arestării preventive va fi asigurată de avocatul care a asigurat asistenţa juridică atât în cursul urmăririi penale cât şi la arestarea sau prelungirea arestării învinuitului/inculpatului.
  20. În ipoteza în care cauza înregistrează o disjungere, avocatul care a asigurat asistenţa juridică din oficiu are prioritate la desemnarea în cauza disjunsă.
 
Cercetarea judecătorească
 
  1. Urmare cererii motivate şi prealabile a instanţelor de judecată, SAJ va desemna inculpatului/inculpaţilor şi părţii/părţilor vătămate câte un avocat din oficiu, în măsura în care părţile care necesită asistenţa juridică din oficiu nu vor avea interese contrare.
  2. Avocatul care a asigurat asistenţa judiciară din oficiu în cursul urmăririi penale va asigura asistenţa şi în faţa instanţelor competente cu soluţionarea cauzei, atunci când a obţinut şi atestat în referat acordul special al beneficiarului.
  3. Asistenţa judiciară din oficiu încetează de drept în situaţia în care partea este asistată de avocat ales.
  4. În ipoteza în care în cauză mandatul avocatului din oficiu desemnat încetează prin asigurarea asistenţei juridice prin avocat ales, acesta va menţiona în referat activităţile prestate, îl va depune la dosarul cauzei şi în copie la dosarul întocmit de SAJ, urmând ca organul competent să se pronunţe asupra cuantumului onorariului cuvenit avocatului din oficiu pentru asistenţa deja asigurată.
  5. Asistenţa judiciară din oficiu încetează de drept odată cu epuizarea fiecărei faze a cercetării judecătoreşti în măsura în care partea asistată nu îşi menţine acordul special manifestat, cu consecinţa desemnării unui alt avocat din oficiu conform principiilor mai jos stabilite.
  6. În măsura în care în referatul depus odată cu epuizarea fiecărei faze a cercetării judecătoreşti este obţinut şi atestat acordul expres al părţii de a fi asistat de acelaşi avocat, acesta va fi desemnat cu prioritate.
  7. Avocatul din oficiu desemnat pentru o fază a cercetării judecătoreşti va fi desemnat să asiste partea şi în recursul împotriva încheierilor ce pot fi atacate separat, în măsura în care a obţinut şi atestat acordul special al părţii.
  8. Imposibilitatea de prezentare la termen sau la recursul la încheiere va fi notificată de îndată SAJ şi instanţei de recurs, anterior termenului acordat în cauză sau termenului stabilit pentru soluţionarea recursului, astfel încât să poată fi desemnat un alt avocat care îl va substitui pe avocatul iniţial desemnat pentru termenul respectiv sau în cauza respectivă.
  9. Referatele cu privire la asistenţa juridică asigurată în cauză vor fi depuse atât la instanţa de judecată cât şi la SAJ.
Executarea pedepselor
 
  1. Cauzele având ca obiect amânarea sau întreruperea executării pedepsei şi înlăturarea sau modificarea pedepsei vor fi repartizate conform principiilor mai jos enunţate.
  2. Cauzele având ca obiect contestaţii la executare sau schimbări în executarea unor hotărâri vor fi repartizate cu prioritate avocatului din oficiu care a asigurat asistenţa juridică în ultima fază a cercetării judecătoreşti în măsura în care a obţinut şi atestat acordul special al părţii.
 
Asistenţa extrajudiciară în cadrul ajutorului public judiciar
 
50.             Asistenţa extrajudiciară se poate acorda prin avocat ales sau desemnat de Serviciul de Asistenţa Judiciară şi constă în acordarea de consultaţii, formularea de cereri, petiţii, sesizări, iniţierea altor asemenea demersuri legale, precum şi în reprezentarea în faţa unor autorităţi sau instituţii publice, altele decât cele judiciare sau cu atribuţii jurisdicţionale, în vederea realizării unor drepturi sau interese legitime.
51.             Asistenţa extrajudiciară subvenţionată în parte se asigură numai prin avocat ales.
52.             În vederea asigurării dreptului beneficiarului de a îşi alege avocatul, SAJ va afişa în loc vizibil şi va publica în mediu informatic tabloul/lista avocaţilor care au optat pentru asigurarea asistenţei judiciare ca formă a ajutorului judiciar şi, în măsura posibilului, certificarea specializării acestora ori date din dosarele profesionale numai în baza cererii speciale şi încuviinţate de consiliul baroului, formulată de către avocaţii înscrişi în listă.
53.             Funcţionarul şef al serviciului va certifica datele publicate, după verificarea acestora şi a îndeplinirii condiţiilor cerute pentru afişare.
54.             În ipoteza asigurării asistenţei judiciare prin avocat desemnat, funcţionarii SAJ vor verifica sumar admisibilitatea cererii şi vor formula un referat scris cu propunerea de admitere/respingere a cererii pe care o vor înainta spre competentă soluţionare decanului, consilierilor sau avocaţilor referenţi.
55.             SAJ va desemna un avocat în considerarea compatibilităţii avocatului, a specializarii acestuia, a complexităţii cauzei, a veniturilor obţinute în urma asistenţei judiciare lato sensu şi a vechimii în profesie, repartizându-le cu precădere tinerilor avocaţi, stagiari sau definitivi.
56.             SAJ va colecta şi centraliza toate plângerile, sesizările şi cererile beneficiarilor asistenţei extrajudiciare şi ale avocaţilor care o asigură, iar funcţionarul şef al serviciului va întocmi referate cu propuneri de soluţii pe care le va înainta organelor de conducere competente.
57.             Asistenţa extrajudiciară se acorda numai persoanelor fizice având domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de OUG 51/2008 şi de Legea 51/1995 modificata şi completataîncondiţiile prevăzute de prezenta Hotărâre.
58.             Asistenţa extrajudiciară se acordă persoanelor fizice în situaţia în care solicitantul îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a)       este cetăţean român, ori  cetăţean străin sau apatrid, şi are domiciliul sau reşedinţa în România;
b)       are, conform legii, domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene;
c)       se află în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale în condiţiile determinate de normele legale;
d)       nu este exclus sau, după caz, decăzut din dreptul de a solicita acordarea de asistenţă juridică în temeiul prezentei legi ori al unei legi speciale, după caz;
e)       cererea de asistenţă extrajudiciară i-a fost încuviinţată de instanţa competentă sau de către decanul baroului, atunci când drepturile sale materiale ar fi prejudiciate prin întârziere.
59.             Cetăţenii străini şi apatrizii beneficiază de asistenţă extrajudiciară în condiţiile OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar şi/sau numai potrivit tratatelor şi acordurilor iar, în lipsa acestora, numai pe bază de reciprocitate. În cazul cetăţenilor aparţinând statelor membre ale Uniunii Europene sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute de legislaţia aplicabilă.
60.             Asistenţa extrajudiciară subvenţionată integral se acordă persoanelor fizice care fac dovada faptului că venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul prevăzut de normele legale în vigoare.
61.             Prin familie se înţelege soţul, soţia, persoanele care domiciliază şi gospodăresc împreună cu solicitantul şi persoanele care se află, potrivit, legii, în întreţinerea lor.
62.             La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizaţii, onorarii, rente, chirii, profit din activităţi comerciale sau dintr-o activitate independentă şi altele asemenea, precum şi sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere.
63.             În vederea aprobării asistenţei extrajudiciare în situaţii speciale se vor lua în considerare şi următorii factori, enumeraţi exemplificativ:
a)       situaţia materială, respectiv averea imobiliară şi mobiliară, certificată prin declaraţie pe propria răspundere;
b)       situaţia familială;
c)       starea sănătăţii solicitantului şi, după caz, a celorlalţi membri ai familiei sale;
d)       profesia şi locul de muncă;
e)       vârsta;
f)        alte situaţii sau împrejurări speciale care pot fi avute în vedere şi care exercită o înrâurire însemnată asupra situaţiei patrimoniale a solicitantului şi familiei sale (popriri ale venitului, despăgubiri datorate, efectele calamităţilor sau altor situaţii excepţionale s.a.).
64.             Asistenţa extrajudiciară constă în acordarea de consultaţii, formularea de cereri, petiţii, sesizări, iniţierea altor asemenea demersuri legale, precum şi în reprezentarea în faţa unor autorităţi sau instituţii publice, altele decât cele judiciare sau cu atribuţii jurisdicţionale, în vederea realizării unor drepturi sau interese legitime, inclusiv în cursul soluţionării pe căi alternative a disputelor ce pot face obiectul acestora.
65.             Avocatul care a asigurat asistenţa extrajudiciară devine incompatibil cu asigurarea asistenţei judiciare.
66.             Avocatul care asigură asistenţa extrajudiciară va notifica motivat de îndată SAJ atunci când se va afla în imposibilitate de a îşi continua mandatul şi de a îşi asigura substituirea, neîndeplinirea acestei obligaţii constituind abatere specifică gravă sau, după caz, abatere disciplinară.
67.             Serviciile de Asistenţă judiciară vor îndruma solicitanţii către instanţele competente, punând la dispoziţia acestora formularele de cerere în forma avizată de consiliile barourilor şi, în mod excepţional, vor asigura asistenţa în completarea acestora, avocatul desemnat pentru redactarea cererii având prioritate la repartizarea cauzei.
68.             Simpla redactare a cererii de acordare a ajutorului public judiciar nu atrage incompatibilitatea avocatului, neconstituind per se una dintre activităţile cuprinse în asistenţa extrajudiciară.
69.             Plata onorariilor cuvenite avocaţilor care asigura asistenţă extrajudiciară în temeiul aprobării decanului se dispune de către instanţa competentă prin încheierea care încuviinţează asistenţa judiciară, pronunţată în temeiul dispoziţiilor obligatorii ale protocolului încheiat între UNBR şi MJ.
70.             Avocatul desemnat de decan să asigure asistenţa extrajudiciară părţii ale cărei drepturi pot fi prejudiciate de întârziere se va limita la actele care nu suferă amânare şi care întrerup cursul prescripţiei ori stingerii drepturilor sau al decăderii, după care va sesiza de îndată instanţa în vederea încuviinţării asistenţei extrajudiciare, inclusiv a activităţilor deja desfăşurate în baza aprobării decanului.
 
Asistenţa judiciară stricto sensu
 
71.             Asistenţa judiciară se poate acorda prin avocat ales sau desemnat de Serviciul de Asistenţa Judiciară şi constă în asistarea juridică sau reprezentarea solicitantului în proceduri judiciare, formularea de cereri, petiţii, sesizări, apărări în faţa autorităţilor judiciare sau cu atribuţii jurisdicţionale, în vederea realizării unor drepturi sau interese legitime.
72.             Asistenţa judiciară subvenţionată în parte se asigură numai prin avocat ales.
73.             SAJ va desemna, în baza încheierii instanţei de judecată dată în temeiul art. 15 din OUG nr. 51/2008, un avocat în considerarea compatibilităţii avocatului, a specializarii acestuia, a complexităţii cauzei, a veniturilor obţinute în urma asistenţei judiciare lato sensu şi a vechimii în profesie, repartizându-le cu precădere tinerilor avocaţi, stagiari sau definitivi.
74.             SAJ va colecta şi centraliza toate plângerile, sesizările şi cererile beneficiarilor asistenţei judiciare şi ale avocaţilor care o asigura, iar funcţionarul şef al serviciului va întocmi referate cu propuneri de soluţii pe care le va înainta organelor de conducere competente.
75.             Avocatul care asigură asistenţa judiciară va notifica motivat de îndată SAJ atunci când se va afla în imposibilitatea de a îşi continua mandatul şi de a îşi asigura substituirea, neîndeplinirea acestei obligaţii constituind abatere specifică gravă sau, după caz, abatere disciplinară.
76.             Dispoziţiile privind eligibilitatea solicitantului sau a avocatului pentru asigurarea asistenţei extrajudiciare se aplică în măsura în care nu contravin dispoziţiilor speciale care guvernează asistenţa judiciară stricto sensu.
77.             Plata onorariilor cuvenite avocaţilor care asigura asistenţa judiciară se va face pe baza deciziei decanului, de către Tribunal sau de Ministerul Justiţiei.  
78.             Avocatul desemnat de decan să asigure asistenţa judiciară părţii ale cărei drepturi pot fi prejudiciate de întârziere se va limita la actele care nu suferă amânare şi care întrerup cursul prescripţiei ori stingerii drepturilor sau al decăderii, după care va sesiza de îndată instanţa în vederea încuviinţării asistenţei judiciare, inclusiv a activităţilor deja desfăşurate în baza aprobării decanului, în măsura în care ulterior activităţii urgente a încheiat un contract de asistenţă juridică.
79.             Avocatul care a asigurat asistenţa judiciară în urma desemnării de către decan nu se poate folosi de această împrejurare în negocierea contractului cu beneficiarul, încălcarea acestei dispoziţii constituind abatere specifică gravă.
80.             În măsura în care nu se ajunge la acordul de voinţă cu beneficiarul, avocatul ales de solicitantul asistenţei căruia i-a fost încuviinţată asistenţa judiciară va retroceda o fracţiune din onorariu, proporţională cu activitatea prestată, avocatului pe care l-a înlocuit, disputele privind întinderea acestuia fiind supuse arbitrajului de către decan.
81.             În cursul judecăţii, SAJ va desemna un avocat care va asigura asistenţa judiciară numai pentru durata unei faze procesuale, la cererea persoanei interesate, care însă o poate reînnoi, în condiţiile legii, după parcurgerea fiecărei etape procesuale.
82.             Asistenţa judiciară în cauze civile include şi asistenţa juridică la executarea silită ulterioară a titlului executoriu.
83.             Asistenţa judiciară nu se acordă în următoarele situaţii:
a)       atunci când acordarea asistenţei judiciare nu este justificată din punct de vedere al beneficiului care l-ar aduce persoanei solicitante;
b)       atunci când pretenţia este vădit nejustificată, neîntemeiată sau, după caz, inadmisibilă;
c)       în cazul cetăţenilor străini sau persoanelor juridice străine solicitante, atunci când legislaţia lor naţională nu prevede un tratament similar pentru cetăţenii români;
d)       atunci când solicitantul a fost decăzut din dreptul de a beneficia de asistenţă judiciară.
84.             Cererea de acordare a asistenţei se depune la Serviciul de Asistenţă Judiciară al baroului şi se soluţionează de urgenţă, în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere ori de respingere, după caz, de Decanul baroului sau de persoana desemnată potrivit art. 157 alin. (3) din Statutul profesiei.
85.             În cazurile când asistenţa judiciară a fost încuviinţată de instanţă fără să fie avut în vedere un contract de asistenţă juridică, ci doar un buget alocat din fondul pentru ajutor public judiciar şi încheierea a fost comunicată baroului, SAJ va afişa la loc vizibil şi în mediu informatic copia încheierii pentru un termen de cel puţin 3 zile, atunci când condiţiile cauzei permit acest lucru, şi va desemna pe unul dintre avocaţii interesaţi care au solicitat în scris acest lucru, ales potrivit criteriilor prevăzute de prezentul regulament ori de instrucţiunile, dispoziţiile şi normele emise în temeiul acestuia. În lipsa oricărei cereri, SAJ va desemna un avocat care a formulat opţiunea periodică în acest sens, care nu poate refuza decât motivat desemnarea.
86.             Hotărârea sau decizia prevăzută la alin. (1) sau (2) se comunică solicitantului în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data emiterii, dar cu cel puţin şapte zile anterior termenului acordat în cauza.
87.             Aprobarea decanului privind acordarea de asistenţă judiciară se trimite imediat SAJ pentru desemnarea unui avocat înscris în lista de repartiţii.
88.             După posibilităţi, decanul baroului desemnează avocatul indicat sau ales de persoana căreia i se acordă asistenţa judiciară dintre persoanele înscrise în Registrul baroului pentru acordarea asistenţei judiciare.
89.             SAJ aduce la cunoştinţa autorităţii care a solicitat în scris asistenţa judiciară numele avocatului desemnat, sediul profesional al acestuia şi datele de contact aflate în evidenţele sale.
90.             Avocatul desemnat poate să fie substituit de un alt avocat înscris în Registrul baroului pentru acordarea asistenţei judiciare.
91.             În situaţii excepţionale, dacă asigurarea asistenţei judiciare implică activităţi desfăşurate pe raza altui barou, avocatul desemnat este obligat să anunţe, în scris, conducerea SAJ, care, prin Decanul baroului, va anunţa, în termen util Decanul baroului în raza teritorială a căruia se asigură asistenţă judiciară de un avocat care este membru al altui barou.
92.             La cererea justificată a avocatului care asigură asistenţa judiciara, avocatul desemnat poate fi înlocuit de conducerea SAJ, exclusiv în situaţii temeinic motivate, onorariul încasat urmând a fi retrocedat avocatului substituent proporţional cu activitatea prestată, disputele fiind supuse arbitrajului decanului.
93.             Persoana căreia i s-a acordat asistenţă judiciară este obligată să înştiinţeze organul care a încuviinţat asistenţa judiciară în forma apărării prin avocat sau decanul baroului, asupra modificărilor intervenite în condiţiile pe care se bazează acordarea asistenţei judiciare, dacă situaţia materială a beneficiarului s-a îmbunătăţit simţitor şi poate să facă faţă, în tot sau în parte, cheltuielilor pentru care s-a acordat asistenţa.
94.             Avocatul desemnat să asigure asistenţa judiciară este obligat , de îndată ce a luat cunoştinţă de îmbunătăţirea situaţiei materiale a beneficiarului asistenţei, să încunoştinţeze SAJ cu privire la modificarea intervenită.
95.             În cazul în care persoana respectivă nu va înştiinţa la timp despre schimbările intervenite în condiţiile prevăzute de articolul precedent, aceasta poate fi obligată de organul care a dispus suspendarea sau, după caz, revocarea, în tot sau în parte, a deciziei de acordare a asistenţei judiciare, să achite cheltuielile făcute din momentul intervenirii schimbării.
96.             Tipul şi volumul activităţii desfăşurate de avocat se certifică printr-un referat scris al avocatului, conform formularului adoptat de conducerea SAJ.
 
Asistenţa judiciară specială
 
97.              Dispoziţiile prezentului capitol se aplică în toate cazurile în care asistenţa judiciară lato sensu sau gratuită este prevăzută în prevederi speciale, derogatorii de la dreptul comun, în măsura în care nu contravin acestora (exemplificativ enumerate în continuare: asistenţa refugiaţilor şi azilanţilor, asistenţa la dobândirea cetăţeniei, asistenţa specială a copilului, asistenţa specială a victimei violenţei în familie).
98.             Desemnarea avocaţilor care vor asigura asistenţa juridică se face de SAJ la cererea organelor competente sau a persoanelor interesate, potrivit criteriilor compatibilităţii avocatului, a specializarii acestuia, a complexităţii cauzei, a veniturilor obţinute în urma asistenţei judiciare lato sensu şi a vechimii în profesie, repartizându-le cu precădere tinerilor avocaţi, stagiari sau definitivi.
99.             Plata onorariilor cuvenite pentru asistenţa judiciară asigurată se face potrivit dispoziţiilor cuprinse în legile speciale.
 
 
REPARTIZAREA CAUZELOR
 
Principii
 
100.         Principiul fundamental al funcţionarii SAJ îl constituie asigurarea asistenţei judiciare lato sensu efective prin desemnarea prealabilă a avocatului potrivit criteriilor compatibilităţii, specializarii şi al aplicării principiului confraternităţii, în lipsa alegerii exprese de către solicitantul asistenţei.
101.         Fiecare componentă a asistenţei judiciare este guvernată de principii proprii, determinate de specificul activităţilor, care guvernează repartizarea cauzelor.
102.         Prin normele şi instrucţiunile emise în temeiul prezentului regulament se stabilesc criteriile de repartizare a cauzelor specifice fiecărui sector de activitate şi subdomeniilor acestuia.
103.         În cazul asistenţei judiciare obligatorii, în vederea asigurării unei asistenţe efective şi de calitate, se stabileşte un plafon total de cauze desemnate fiecărui avocat în vederea asigurării asistenţei juridice.
104.         Depăşirea plafonului permis determină de drept suspendarea dreptului de a formula opţiuni pentru perioade limitate.
105.         Asistenţa judiciară obligatorie (din oficiu) va fi asigurată numai în urma desemnării prealabile de către SAJ, potrivit criteriilor compatibilităţii, specializării şi al aplicării principiului confraternităţii.
106.         Excepţia de la criteriul aplicării principiului confraternităţii (fundamentată pe creşterea calităţii asistenţei asigurate în condiţiile cunoaşterii amănunţite a dosarului şi pe eficientizarea asistenţei juridice sub aspectul timpului afectat studierii cauzei) o constituie desemnarea avocatului ca urmare a opţiunii sale pentru continuitatea asistenţei asigurate în cauza, în etapa sau fazele următoare ale procesului penal, condiţionată de obţinerea şi atestarea acordului expres al beneficiarului asistenţei juridice stricto sensu şi/sau din oficiu.
107.         Pentru stimularea avocaţilor care optează pentru continuitatea asistenţei, acesta nu va fi socotită atunci când se apreciază asupra distribuirii cauzelor şi nici atunci când numai aceasta determină depăşirea plafonului.
108.         În situaţia în care avocatul din oficiu desemnat nu optează să asigure asistenţa juridică în temeiul principiului continuităţii, cauzele vor fi redistribuite avocaţilor desemnaţi potrivit criteriilor adoptate prin normele metodologice.
109.         Pentru a stimula avocaţii care optează pentru asigurarea asistenţei obligatorii în cursul nopţii, al sâmbetelor şi al sărbătorilor legale, la stabilirea repartizării cauzelor va fi avut în vedere numai numărul părţilor asistate, fără a fi luaţi în considerare factorii de multiplicare specifici.
110.         Asistenţa juridică ce urmează a fi asigurată în penitenciare, locuri de deţinere şi în afara localităţii de reşedinţă a judecătoriei în raza căreia asigură asistenţa obligatorie va fi repartizata avocaţilor care au formulat opţiuni în acest sens, după criteriile mai sus stabilite.
111.         În cazul egalităţii de părţi asistate, prioritatea la repartizare a cauzelor se stabileşte în funcţie de datele consemnate în dosarul profesional.
112.         Repartizarea cauzelor de pe rolul judecătoriilor se face cu precădere către stagiari.
113.         Asistenţa extrajudiciară sau asistenţa judiciară este asigurată prin avocat ales de solicitant, direct ori din lista afişata sau prin avocat desemnat de SAJ în urma sesizării formulate de instanţa care a încuviinţat-o.
114.         Cauzele în care SAJ desemnează un avocat în vederea asigurării asistenţei judiciare sau extrajudiciare vor fi repartizate potrivit criteriilor compatibilităţii, specializarii şi al aplicării principiului confraternităţii, atunci când beneficiarul nu îşi exercită dreptul de a îşi alege avocatul.
115.         Asistenţa judiciară specială va fi acordată potrivit dispoziţiilor legale speciale care o guvernează şi, acolo unde legea specială nu dispune, potrivit normelor adoptate de consiliile barourilor.
116.         Cauzele repartizate potrivit articolelor 115 şi 116 vor fi socotite în cuprinsul plafonului de repartizare, reglementat prin normele şi instrucţiunile emise în temeiul prezentului regulament.
117.         Avocaţii pensionari CAAV sau ai oricărui alt sistem de pensii şi avocaţii care nu au făcut dovada încheierii asigurării de răspundere profesională nu au vocaţie pentru desemnarea în vederea asigurării nici unei forme de asistenţă judiciară.
 
Opţiunea
 
118.         Opţiunea reprezintă manifestarea de voinţă şi angajamentul avocatului de a asigura asistenţa juridică din oficiu, asistenţa judiciară şi extrajudiciară sau asistenţa specială în cauzele în care va fi desemnat.
119.         Opţiunea va cuprinde datele de identificare ale avocatului, coordonatele de contact, specificarea componentelor de asistenţă judiciară pentru care optează, menţiunea că a luat cunoştinţă de dispoziţiile prezentului regulament şi orice alte date stabilite pe cale de norme sau instrucţiuni.
120.         Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, avocaţii interesaţi să asigure asistenţa judiciară gratuită sau din oficiu vor formula opţiuni în acest sens, pe care le vor depune personal sau prin colaboratori ori le vor expedia prin orice mijloace de comunicare (fax, e-mail, curierat rapid), apte să asigure primirea opţiunii în termen şi dovada de primire.
121.         Opţiunile avocaţilor interesaţi să asigure asistenţa judiciară gratuită sau din oficiu se vor afişa în data de 16 ianuarie a fiecărui an, pentru eventuale contestaţii, care pot fi depuse în termen de 5 zile de la afişare.
122.         Contestaţiile se vor soluţiona în termen de 5 zile de la depunere de către decanul baroului împreună cu consilierul delegat.
123.         Consiliile barourilor vor putea hotărî ca opţiunile avocaţilor să fie făcute şi pentru perioade mai scurte.
124.         Renunţarea la opţiune se poate face doar motivat, cu aprobarea decanului.
125.         Dacă pe parcursul anului alţi avocaţi doresc să opteze, cererea se va afişa după aprobarea expresă a consiliului baroului.   
126.         Funcţionarii SAJ vor centraliza opţiunile formulate şi vor întocmi liste pe care le vor afişa vizibil în incinta spaţiilor SAJ şi le vor publica în format electronic.
127.         Lista tuturor opţiunilor centralizate va fi afişată la sfârşitul celei de-a 11-a zi şi va putea fi contestată de autorii opţiunilor nemenţionate sau incomplet menţionate până la sfârşitul celei de-a 12-a zi a lunii.
128.         Contestaţiile vor fi colectate de funcţionarii SAJ eliberându-se dovadă în acest sens şi vor fi soluţionate de funcţionarul şef iar lista astfel completată va fi publicată.
129.         Contestaţiile autorilor opţiunilor omise sau incomplet formulate împotriva listei completate vor fi primite numai în cursul celei de-a 13-a zi a lunii şi soluţionate de avocaţii referenţi delegaţi în acest scop cel mai târziu în a 15-a zi a lunii.
130.         Propunerea de repartizare formulată de funcţionarul şef va fi întocmită cel mai târziu în 17-a zi a lunii, după consultarea avocaţilor referenţi şi/sau a consilierilor coordonatori, va fi publicată prin afişare şi publicare în format informatic şi va fi înaintată consilierilor coordonatori spre aprobare.
131.         Propunerea de repartizare poate fi contestată de toţi avocaţii care au formulat opţiuni până cel mai târziu în cea de-a 19-a zi a lunii, iar repartizarea aprobată de consilierii coordonatori în urma contestaţiilor va fi publicată cel târziu în a 21-a zi a lunii şi înaintată spre aprobare decanului, împreună cu contestaţiile soluţionate.
132.         În cea de-a 23-a zi lunii decanul va aproba sau amenda repartizarea întocmită de consilieri, o va publica şi va dispune eliberarea delegaţiilor, astfel încât avocaţii desemnaţi pentru primele zile ale lunii să poată studia dosarele repartizate.
133.         Toate contestaţiile vor fi înregistrate în mod similar opţiunilor iar publicarea listelor, a propunerii de repartizare şi a repartizărilor se va realiza atât prin afişare, cât şi prin publicare în mediu informatic.
 
Evidenţa
 
134.         SAJ va ţine evidenţa triplă a repartizărilor cauzelor, structurată după numele sau denumirea părţii asistate, după numărul de înregistrare al cauzei la organul competent şi după numele avocatului desemnat în cauză.
135.         Evidenţele vor fi ţinute atât pe suport material, consultarea acestora de către orice avocat interesat fiind permisă în condiţiile instrucţiunilor emise cât şi afişate în mediu informatic.
136.         Onorariile încasate ca urmare a asigurării asistenţei juridice din oficiu sau a desemnării în vederea asigurării asistenţei judiciare, extrajudiciare sau speciale sunt informaţii de interes public.
137.         Formularea opţiunii determină notarea acesteia, a sancţiunilor specifice şi a participărilor la conferinţele de pregătire şi la sesiunile de consultări, a dovezii de încheiere a asigurării de răspundere profesională în dosarul profesional de către funcţionarii SAJ.
138.         Orice asemenea notări în dosarul profesional se comunică avocatului, periodic, cu ocazia formulării opţiunii.
 
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE AVOCAŢILOR CARE ASIGURĂ
ASISTENŢA JURIDICĂ DIN OFICIU SAU GRATUITĂ
 
 
139.         Funcţionarii SAJ vor întocmi un dosar de opţiuni al fiecărui avocat interesat şi un dosar cu cereri de continuitate şi cu copii ale fiecărei delegaţii corespunzător fiecărei cauze.
140.         Pentru activitatea profesională desfăşurată în cauzele în care au fost desemnaţi din oficiu şi în cauzele în care au asigurat asistenţa extrajudiciară, avocaţii au dreptul la onorariu conform plafoanelor stabilite prin Protocoalele încheiate între UNBR şi Ministerul Justiţiei.
141.         Pentru activitatea profesională desfăşurată în cauzele în care au asigurat asistenţa judiciară, avocaţii au dreptul la onorariul convenit cu solicitantul, ce urmează a fi achitat din fondul special, fondul pentru ajutor public judiciar, în limitele stabilite potrivit dispoziţiilor legale şi dispus prin încheierea de admitere a asistenţei judiciare şi eventuala diferenţă, din resursele proprii ale solicitantului.
142.         Contestaţiile şi cererile privind onorariile stabilite de funcţionarii SAJ se soluţionează de decanul baroului sau de consilierii delegaţi în acest sens. Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului.
143.         Avocaţii desemnaţi din oficiu au dreptul să refuze contactul cu clientul în prezenţa reprezentantului organului de urmărire penală sau de cercetare penală ori a oricărei autorităţi publice, precum şi în cazul în care există ori au cunoştinţă de un sistem de control al contactului cu clientul.
144.         Avocaţii au dreptul şi obligaţia să formuleze sesizări cu privire la abaterile săvârşite de avocaţii care asigură asistenţa juridică din oficiu.
145.         Avocaţii au dreptul să formuleze plângeri şi contestaţii împotriva actelor şi dispoziţiilor funcţionarilor SAJ, ale funcţionarului şef, ale avocaţilor referenţi, ale consilierilor şi ale decanului.
146.         Avocaţii au dreptul să propună modificări şi amendamente ale prezentului regulament, ale instrucţiunilor şi normelor emise în temeiul acestuia, precum şi recomandări de conduită, propunerile complete urmând a fi puse în discuţie cu ocazia sesiunilor de consultări şi/sau afişate atunci când decanul sau consilierii dispun astfel.
147.         Avocaţii au dreptul să participe la conferinţele de pregătire profesională şi la sesiunile de consultări, atunci când dreptul nu le-a fost suspendat pentru abateri specifice.
148.         Avocaţii au obligaţia să fie asiguraţi pentru răspundere profesională şi să depună periodic la dosarul profesional o copie a asigurării încheiate sau a înnoirii acesteia.
149.         Avocaţii care au formulat opţiune pentru asistenţa juridică într-un sector de activitate nu pot refuza nemotivat desemnarea notificată prin orice mijloace de SAJ.
150.         Avocaţii care au formulat opţiune pentru asistenţa juridică într-un sector de activitate au obligaţia de a se asigura ca mijloacele de comunicare indicate în opţiune să fie în permanentă stare de funcţionare şi în caz contrar să notifice de îndată această împrejurare SAJ, indicând mijloace alternative de contactare.
151.         Avocaţii care au refuzat desemnarea sunt obligaţi ca în termen de trei zile de la manifestarea refuzului să îl justifice în scris.
152.         Avocaţii desemnaţi pentru asistenţa juridică din oficiu, asistenţa judiciară şi extrajudiciară sau asistenţa specială sunt datori să studieze temeinic cauzele care le-au fost încredinţate, să se prezinte la fiecare termen la instanţele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituţii, conform mandatului încredinţat, să manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, să pledeze cu demnitate faţă de judecători şi de părţile din proces, să depună concluzii scrise sau note de şedinţă ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanţa dispune în acest sens.
153.         Avocaţii nu pot asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe.
154.         În asemenea situaţii, avocaţii desemnaţi sunt obligaţi să încunoştinţeze SAJ pentru a lua măsurile ce se impun, în sensul înlocuirii acestora sau al desemnării unor avocaţi suplimentari în cauză, care să asigure apărarea celor aflaţi în conflict de interese.
155.         Avocaţii nu pot fi ascultaţi ca martori şi nu pot furniza relaţii nici unei autorităţi sau persoane cu privire la cauza care le-a fost încredinţată, decât dacă au dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă a clienţilor.
156.         Calitatea de martor are întâietate faţă de calitatea de avocat cu privire la faptele şi împrejurările pe care le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător. Dacă a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfăşura nici o activitate profesională în acea cauză.
157.         Avocatul care acordă asistenţă judiciară, extrajudiciară, specială sau din oficiu nu are dreptul să primească de la cel asistat sau reprezentat o remuneraţie sau alte mijloace pentru acoperirea cheltuielilor, cu excepţia situaţiei când s-a convenit încheierea unui contract de asistenţă juridică, cu notificarea SAJ.
158.         Avocaţii care asigură asistenţa judiciară lato sensu au obligaţia de a formula cereri şi excepţii şi de a propune probe pentru clienţii pe care îi asistă, în funcţie de specificul cauzei şi numai după consultarea prealabilă şi cu acordul acestora, menţionând aceste împrejurări în cuprinsul referatului.
159.         Avocaţii au obligaţia să retrocedeze fracţiuni din onorariu, proporţionale cu activitatea prestată, confraţilor care îi substituie sau pe care îi substituie, disputele în acest sens fiind supuse arbitrajului decanului.
160.         Referatul privind asistenţa acordată în cauză se depune la organul competent la încetarea de drept a asistenţei din oficiu sau a asistenţei speciale.
161.         Copia referatului, vizată de organul competent, se depune la SAJ în termen de 3 zile de la data eliberării.
162.         Avocaţii desemnaţi din oficiu sunt datori să formuleze şi să depună referate explicative la solicitarea consilierilor coordonatori ori a funcţionarului şef al SAJ.
163.         Solicitarea referatului se comunică de către funcţionarii SAJ în scris, prin orice mijloace de comunicare la distanţă (fax, e-mail, curierat rapid) apte să asigure primirea referatului în termenul solicitat, la coordonatele indicate de avocatul desemnat prin formularul de opţiune sau se comunică verbal, direct sau telefonic, împrejurare consemnată în scris de către funcţionarul competent.
164.         Termenul de depunere este de 48 de ore, dacă nu s-a dispus altfel în cazul referatului solicitat de consilieri, respectiv de 72 de ore în cazul solicitării funcţionarului şef.
165.         În situaţii urgente, impuse de asigurarea bunei desfăşurări a actului de justiţie, termenul obligatoriu poate fi redus până la limita a două ore, iar referatul poate fi înlocuit de lămuriri verbale, consemnate într-o minută întocmită de funcţionarii SAJ şi însuşită în cel mai scurt termen de avocatul desemnat.
166.         Referatul poate fi depus personal sau prin colaboratori, prin orice mijloace de comunicare la distanţă (fax, e-mail, curierat rapid), apte să asigure primirea referatului în termenul solicitat.
 
DELEGAŢII CU REGIM SPECIAL
 
167.         După orele de program, respectiv în perioada luni – vineri, între orele 18 şi 6, precum şi în intervalul vineri ora 15 – luni ora 08 dimineaţa, activitatea va fi organizată după cum urmează :
168.         În fiecare vineri, între orele 08 şi 13, avocaţii aflaţi pe listele de serviciu se vor prezenta în mod obligatoriu la responsabilul cu asistenţa juridică şi vor ridica 5 delegaţii în alb, sub semnătură. Numai în intervalul prevăzut la pct. 168, solicitările organelor de urmărire penală sau ale instanţei de judecată, pot fi făcute direct avocaţilor de pe listele de serviciu.
169.         În ziua lucrătoare imediat următoare, avocatul care s-a prezentat la urmărirea penală ori la instanţă şi a completat delegaţia în alb va prezenta responsabilului SAJ adresa întocmită de organul de urmărire penală ori de instanţă, cu numele avocatului, data şi ora solicitării şi menţiunea că nu a fost solicitat alt avocat în cauză, pentru a se verifica legalitatea acesteia şi pentru a fi luată în evidenţă.
170.         Utilizarea delegaţiilor cu regim special în afara acestor situaţii de urgenţă constituie abatere disciplinară
 
RĂSPUNDERI ŞI SANCŢIUNI
 
171.         Fapta decanului, consilierului sau avocatului referent care cu rea credinţă îşi îndeplineşte necorespunzător sau cu rea credinţă nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin în temeiul acestui regulament constituie abatere disciplinară gravă.
172.         Îndeplinirea cu întârziere a obligaţiei de a asigura asistenţa judiciară din oficiu sau extrajudiciară sau judiciară sticto sensu săvârşită cu rea credinţă sau din neglijenţă constituie abatere specifică.
173.         Este apărat de răspundere avocatul care a întârziat din motive neimputabile sie şi care a formulat în prealabil cerere în acest sens organului solicitant, comunicând şi SAJ un exemplar al acesteia.
174.         În măsura în care întârzierea a produs consecinţe grave asupra bunei desfăşurări a cauzei sau a şedinţei de judecată, aceasta constituie abatere specifică gravă.
175.         Neîndeplinirea cu rea credinţă ori din neglijenţă a obligaţiei de a notifica SAJ şi instanţa competentă cu privire la imposibilitatea de prezentare sau de a îşi asigura substituirea acolo unde regulamentul permite aceasta constituie abatere specifică gravă.
176.         Neîndeplinirea obligaţiei de a asigura asistenţa juridică din oficiu ori extrajudiciară sau judiciară stricto sensu, fără a solicita SAJ în prealabil substituirea şi fără a comunica această împrejurare organului competent constituie abatere specifică gravă în concurs ideal cu abatere disciplinară gravă.
177.         Asigurarea asistenţei judiciare extrajudiciară sau judiciară stricto sensu sau din oficiu fără desemnare prin eliberarea prealabilă a delegaţiei de către SAJ constituie abatere specifică gravă în concurs ideal cu abatere disciplinară gravă. Nu există cauze care înlătură caracterul de abatere al acestei fapte.
178.         Este apărat de răspundere avocatul aflat în imposibilitate obiectivă de a îşi îndeplini această obligaţie.
179.         Refuzul nemotivat de a asigura asistenţa juridică din oficiu sau extrajudiciară sau judiciară stricto sensu în sectorul de activitate pentru care s-a formulat opţiune constituie abatere specifică gravă.
180.         Omisiunea de a justifica în scris refuzul de a asigura asistenţa juridică din oficiu sau gratuită constituie abatere specifică.
181.         Omisiunea de a notifica SAJ schimbarea coordonatelor de contact ori funcţionarea defectuoasă a acestora constituie abatere specifică.
182.         Refuzul repetat în cursul unei luni calendaristice de a asigura asistenţa ca urmare a desemnării, chiar motivat, constituie abatere specifică.
183.         Omisiunea avocatului desemnat de a încunoştinţa în termen de cinci zile SAJ cu privire la schimbarea temeiurilor care au determinat admiterea sau aprobarea cererii de asistenţă extrajudiciară sau judiciară constituie abatere specifică grava.
184.         Nerespectarea termenului de depunere a referatului constituie abatere specifică.
185.         Nerespectarea termenului de depunere a referatului care a produs consecinţa de a influenţa repartizarea cauzelor constituie abatere specifică gravă.
186.         Formularea tardivă, cu rea credinţă, a unei sesizări, cu mai puţin de 10 zile înaintea termenului acordat în cauza vizată de sesizare (atunci când termenul dat în cauză permite acest lucru) constituie abatere specifică.
187.         Formularea tardivă cu bună credinţă a unei sesizări atrage în mod obiectiv decăderea autorului acesteia din dreptul pretins, însă nu apără de răspundere specifică persoana reclamată.
188.         Neîndeplinirea cu rea credinţă a obligaţiei de a întocmi referatul solicitat, constatată 10 zile după expirarea termenului, constituie abatere disciplinară gravă.
189.         Tulburarea gravă sau repetată a bunei desfăşurări a conferinţelor de pregătire profesională sau a sesiunilor de consultări constituie abatere specifică, iar recidiva acestor fapte constituie abatere specifică gravă.
190.         Abaterile specifice se sancţionează, în raport cu gravitatea acestora, cu suspendarea dreptului de a participa pe o perioadă determinată la conferinţele de pregătire profesională sau sesiunile de consultări, cu pierderea priorităţii la repartizarea cauzelor pentru o perioadă de una pana la trei luni şi/sau cu suspendarea dreptului de a formula opţiuni pentru asigurarea asistenţei juridice gratuite şi din oficiu pentru o perioadă de o lună până la şase luni de la data rămânerii definitive a soluţiei de sancţionare.
191.         Abaterile specifice grave se sancţionează cu suspendarea dreptului de a formula opţiuni pentru asigurarea asistenţei juridice gratuite şi din oficiu pentru o perioadă de şase luni până la doi ani de la data rămânerii definitive a soluţiei de sancţionare.
192.         Sancţiunile pot fi dispuse ca sancţiuni principale sau cumulat, ca sancţiuni complementare sancţiunii principale.
193.         Sancţiunile specifice rămase definitive pot fi reduse sau înlocuite de consilierul coordonator atunci când avocatul sesizat îşi recunoaşte vinovăţia şi îşi manifesta în scris acordul ca soluţia să fie afişată sau folosită exemplificativ în recomandările de conduită formulate de consilierii coordonatori sau de decan.
194.         Funcţionarii SAJ şi avocaţii referenţi vor înainta sesizările privind abaterile specifice consilierului coordonator împreună cu referatele lor în termen de cel mult trei zile de la data formulării sesizării sau a completării/precizării acesteia, urmând ca aceasta să fie soluţionată cu celeritate, anterior termenului acordat în cauza vizată de sesizare, cu excepţia situaţiei în care acesta este anterior unei perioade de zece zile de la formularea sesizării.
195.         Soluţia dată sesizării este stabilită de consilierul coordonator în baza referatelor întocmite de funcţionarul şef şi de avocatul referent. Soluţia se comunică autorului sesizării, avocatului reclamat şi funcţionarului şef al SAJ, care o va avea în vedere la formularea propunerii de repartizare a cauzelor.
196.         Avocatul reclamat şi autorul sesizării, numai atunci când acesta are calitatea de avocat, pot contesta motivat, în scris, soluţia dispusă de consilierul coordonator, în termen de cinci zile de la comunicare, plângerea urmând a fi soluţionată de decan, pe cale de decizie.
197.         Formularea contestaţiei suspendă numai aplicarea sancţiunii specifice, iar decizia decanului este executorie.
198.         Aplicarea unei sancţiuni pentru o abatere specifică gravă nu este suspendată de formularea contestaţiei, decât atunci când în cursul procedurii de soluţionare a acesteia se dispune astfel. 
199.         Sub sancţiunea decăderii, autorul sesizării va sesiza decanul în termen de cinci zile atunci când soluţia nu i-a fost comunicată în termen de treizeci de zile de la data formulării sesizării în forma completată ori precizată.
200.         Sancţiunile specifice aplicate avocaţilor care au formulat opţiuni se notează în dosarul profesional.
201.         Abaterile disciplinare şi abaterile disciplinare grave vor fi soluţionate potrivit dispoziţiilor Legii 51/1995, modificată şi completată şi cu ale Statului profesiei de avocat.
 
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
 
202.          Consiliile barourilor sunt abilitate să adapteze prezentul Regulament SAJ la condiţiile concrete ale fiecărui barou.
203.          SAJ informează lunar Consiliul baroului în legătură cu desfăşurarea activităţii de asistenţă judiciară şi operaţiunile financiar-bancare, inclusiv cu privire la cheltuielile reclamate de organizarea şi funcţionarea serviciului, prevăzute în buget distinct, conform art. 155 alin. (3)din Statutul profesiei de avocat.
204.         Prevederile prezentului regulament se completează cu dispoziţiile Legii nr. 51/1995, modificată şi completată, cu ale Statului profesiei de avocat şi cu cele ale normelor procesuale.
205.         În aplicarea prezentului Regulament consiliile barourilor pot emite norme şi instrucţiuni metodologice obligatorii privind conţinutul opţiunii, conţinutul referatelor, condiţiile de formă şi conţinut ale cererilor de asistenţă juridică, ale proceselor verbale, sesizărilor şi notificărilor întocmite de funcţionarii SAJ sau ale avocaţilor desemnaţi să asigure asistenţa juridică din oficiu, precum şi în orice alte probleme privind activitatea SAJ.